Teatru francofon - Iași 2011

afisul_piesei

În perioada 6-8 mai 2011 trupa de teatru francofon a CNU şi-a facut botezul “pe scânduri” la Iaşi pe scena Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”. Trupa “LES FOUS FIEFFÉS” a fost infiinţată in ianuarie 2011 şi a debutat cu un montaj de scene din Molière şi Edmond Rostand. Prezenţa noastră la un festivalul naţional de teatru scolar era inevitabilă, nu ne-am dus să câştigăm premii ci experientă. Au participat la aceasta a II-a ediţie a festivalului “Teatru sub castani“ 22 de trupe din Iaşi, Botoşani, Timiş, Slatina, Sălaj, Suceava, Cluj. Am fost singura trupa din Focşani, ”am spart gheaţa”cum se spune.

Dar să dăm cuvântul actorilor:

Roxana Neagu (XI F): Ţinând cont că am participat pentru prima oară la un festival de teatru ,lucrul în ateliere cu profesionişti a fost ca o “revelaţie” şi o reinventare a personajelor noastre. Eu nu m-am simţit ca o “amatoare“ pentru că la finalul reprezentaţiei publicul ne-a aplaudat şi ne-a felicitat.

Oana Bogzaru (XIF): Mie cel mai mult mi-au plăcut atelierele. Mai mult decât jocuri de concentrare,improvizaţie şi muzică ,atelierele au fost prima experienţă în ceea ce priveşte pregătirea ca actor. Profesorii erau plini de energie, se jucau împreuna cu noi, era imposibil sa nu te integrezi repede, însăşi prezenţa lor te făcea să devii încrezător si entuziast.

Oana Mocanu (XI F): Momentele petrecute la “Teatrul sub castani” au fost cele mai frumoase din viaţa mea. Am trecut prin nenumărate stări:de la “nebunia” atelierelor de teatru,la emoţia de pe scenă în lumina reflectoarelor şi la sfârşit regretul şi tristetea despărţirii de prietenii pe care ni i-am făcut acolo. Am învăţat că ceea ce facem noi pe scenă e mai mult decât punerea în mişcare a unui text. E o intreaga lume acolo…

Dorina Anton (XIF): Pentru mine experienta de la Iaşi a fost minunată. Am învăţat lucruri noi, am cunoscut oameni pasionaţi şi interesanţi, am experimentat viaţa la cămin şi mâncarea la cantină. Vreau să particip şi la ediţia următoare.

Costel Păun (XI F): Am cunoscut persoane din diferite colţuri ale ţării, legând prietenii, schimbând opinii şi împărtăşind idei. Atelierele au fost de departe cea mai interesantă etapă a şederii noastre aici: exerciţiile de imaginatie, jocurile de rol, interpretarea şi mimarea unor stări au reprezentat elemente cheie în demersul nostru actoricesc.La Iaşi am înţeles ce înseamnă ,în esenţă, lumea teatrului, comparându-ne cu celelalte trupe, nu in ideea de a concura, ci mai degraba de a evolua. Acesta a fost de fapt scopul participării noastre, iar momentele de bucurie, emoţiile trăite precum şi tensiunile, nu au făcut decât sa coaguleze relaţiile dintre noi.